Agrișele

În Evul Mediu, agrișele au fost aduse în Marea Britanie, din nordul Franței. În anul 1275, acestea au fost incluse într-o mare colecție de plante cumpărate din Normandia, de regele Eduard I al Angliei. Astfel că primii arbuști francezi de agrișe au fost plantați numai în grădina regelui. Abia în secolul al XVI-lea, tufișurile de agrișe au început să fie cultivate și în grădinile englezilor, iar în mijlocul secolului al XIX-lea, agrișele au atins apogeul popularității în toată Europa.

În tot acest timp, un număr din ce în ce mai mare de bucătari, mai ales din zona londoneză, au început să introducă agrișele în rețete culinare.  S-a descoperit atunci că gustul agrișelor completează perfect carnea grasă. În Normandia, agrișele erau folosite pentru a face un sos pentru carnea grasă a macroului și erau cunoscute sub numele de ”groseille à maquereau”. În Anglia, bucătarii făceau un sos din agrișe pentru a spori aroma gâștii prăjite. Pe parcursul următoarelor secole, agrișele au fost tot mai mult apreciate în gastronomie, fiind utilizate în prepararea celor mai diverse feluri de mâncare.

O legendă a vremurilor acelea era menită se sperie copiii neascultători, care mâncau agrișele verzi, înainte ca ele să fie coapte: se spunea că o imensă omidă sub formă de agrișă, prindea și mânca copiii care se înfruptau din fructele verzi. Cu ajutorul acestei legende, mamele își țineau departe copiii de tufișul cu agrișe necoapte, ca să nu-i doară burtica. 

Agrișele au început să fie cultivate în scop comercial doar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind considerate un fruct britanic. Au existat o serie de soiuri de agrișe cultivate în toată Europa, dar puține dintre ele aveau calitatea soiurilor britanice.

Celebrul naturalist britanic, evoluționistul Charles Darwin era fascinat de agrișe. El a scris în „ The Variation of Animals and Plants under Domestication (1868) că cel mai interesant punct din istoria agrișelor este creșterea constantă a mărimii fructului. 

Sezonul agrișelor începe din iunie și ține până la sfârșitul lunii august. Aceste fructe minunate conțin o mulțime de minerale ( fier, potasiu, calciu, fier, magneziu, siliciu, fosfor,mangan, molibden) , vitamine (Vitamina A, C, E, K, vitaminele B, inclusiv acid folic -B9 și biotină -B7), fibre solubile, carbohidrați, proteine, oligoelemente, aminoacizi, enzime, grăsimi sănătoase - acizi grași nesaturați și multe alte substanțe bioactive. 

Agrișele au proprietăți antioxidante, antiinflamatorii, astringente și antibacteriene, fortifică sistemul imunitar și susțin organismul în lupta cu infecțiile virale și reduc febra.

Datorită conținutul ridicat de potasiu, agrișele au efect diuretic, măresc volumul de urină, elimină apa reținută în exces de organism și scad tensiunea arterială. Agrișele stimulează digestia datorită conținutului mare de pectine și asigură sănătatea florei intestinale, combat constipația, scad colesterolul și susțin sistemul cardiovascular.

Agrișele detoxifică ficatul, elimină din corp metalele grele și radionuclizii. Ele stimulează funcțiile hepatice, au acțiune coleretică, adică stimulează secreția biliară a ficatului, fiind recomandate în crizele de fiere. Agrișele sunt deosebit de benefice și în afecțiuni reumatice și în gută, deoarece elimină acidul uric.

Agrișele sunt tonice,ajută rapid la recăpătarea vitalităţii organismului, fiind excelente de consumat în stări de oboseală, surmenaj, astenie, convalescență.

Aceste fructe dulce-acrișoare întăresc vasele de sânge, scad glicemia, îmbunătățesc vederea de zi și cea din timpul nopții, reduc riscul de cataractă și de degenerare maculară, fiind așadar un remediu foarte bun în cazul afecţiunilor oculare.

Agrișele tratează anemia şi sprijină procesul metabolic, iar datorită pectinelor conținute, au proprietăți laxative şi depurative, fiind un aliment excelent pentru cei care doresc să slăbească sănătos. 

Agrişele contribuie la buna funcționare a rinichilor, previn și combat infecţiile urinare, deoarece au și proprietăţi antibacteriene. 

Agrișele aduc beneficii și fertilităţii, ele protejând întreg aparatul reproducător. Sunt recomandate și în caz de  candidoză cronică şi în tratarea infecţiilor uterine.

Agrișele mențin pielea frumoasă și articulațiile sănătoase, datorită conținutului mare de Vitamina C, care contribuie la producția proprie de colagen. 

 - într-o cratiță se pun 4 lingurițe de zahăr la caramelizat, peste care se adaugă 2 cepe tăiate mărunt, 600 grame de agrișe spălate și tăiate în 4 și 2 lingurițe de semințe de muștar. Se amestecă totul continuu până începe să fiarbă.

Apoi se adaugă 100 ml supă de legume (sau pulbere de legume uscate puse în 100 ml apă) și 150 ml vin alb sec. 

Se gătește totul la foc mediu, aproximativ 20 de minute. La final, se condimentează cu sare, piper proaspăt măcinat și oțet de mere sau oțet balsamic, după gust.

Se servește rece, cu o bucată de brânză.