Cicoarea

De la sfârșitul Evului Mediu, cicoarea, numită și „Mireasa Soarelui”, se folosea în ritualuri magice, în special în cele de iubire, fiind considerată una din cele mai renumite plante magice. Cel care purta cicoare la el, era invincibil în luptă și în general invulnerabil. Dacă fetele nemăritate își puneau cicoare sub pernă, în vis apărea viitorul soț. Conform unor alte credințe, atunci când cicoarea era scoasă din pământ cu un corn de cerb, în ziua lui Sfântul Petru, cel care o atingea era ghidat și protejat de toate relele.  În plus, aducea omului veselie în suflet și îi dispăreau ușor toate fricile.

O legendă veche spune că florile de cicoare au culoarea ochilor albaștri ai unei domnițe transformate în această floare, deoarece ea a rămas pe marginea drumului zi și noapte, așteptând în zadar întoarcerea iubitului ei din cruciada din Țara Sfântă.

Papirusuri evreieşti din anul 4000 î.d. Hr. amintesc deja folosirea acestei plante în scopuri vindecătoare. Egiptenii o foloseau în special pentru tratarea tahicardiei, iar medicul grec din Antichitate Claude Galien o numea “prietena ficatului”. Deşi cicoarea este cunoscută din vremuri foarte vechi, ea nu a pierdut nimic din virtuţile ei terapeutice. Deoarece se găseşte din abundenţă și pe marginea drumului, suntem tentaţi să credem că nu are mare importanţă terapeutică, însă vom vedea că este una dintre cele mai puternice leacuri.

BENEFICII

Cicoarea conţine calciu, potasiu, fosfor, sodiu, fier, magneziu, cupru, zinc, principii amare, materii dulci, vitaminele B, C, K, P, acizi aminaţi, lipide, amidon, protide, iar rădăcina conţine în plus inulină şi colină. Cicoarea deține în rădăcină cea mai mare cantitate de inulină dintre toate plantele medicinale. Inulina este o fibră cu un puternic efect probiotic, care reface flora intestinală, întărește imunitatea, scade glicemia, subțiază sângele și are o acțiune rapidă de reducere a colesterolului. Colina este o vitamină din complexul B care reduce și împiedică depunerea grăsimilor la nivel hepatic, prevenind astfel distrugerea țesutului hepatic.

Cicoarea este un tonic general, puternic remineralizant, antianemic, aperitiv ( face poftă de mâncare), depurativ (curăță organismul de toxine - inclusiv de metale grele și ajută la eliminarea lor), coleretic (stimulează secreția de bilă), diuretic (activează secreția urinară), laxativ lejer, vermifug (distruge viermii intestinali) şi febrifug (scade febra). Are de asemenea, proprietăți astringente, antiinflamatorii, antiseptice și un efect ușor sedativ.

În stomac cicoarea ajută secreţia de suc gastric, iar în cazul digestiei dificile cicoarea administrată după masă stimulează digestia. Administrată înainte de masă, cicoarea are un efect puternic aperitiv atât pentru copii cât şi pentru adulţi. Dimineaţa pe stomacul gol, o cană de ceai de cicoare are un efect vermifug şi combate constipaţia.

La nivelul ficatului, cicoarea favorizează secreţia de bilă necesară la digestia grăsimilor și activează circulaţia portală.  Prin vena portă sângele venos care provine din stomac, intestin subțire, colon,  splină și pancreas, ajunge în ficat unde urmează a fi epurat și apoi condus spre inimă.  Cicoarea este una dintre puținele leacuri pentru splină, având o influență benefică și asupra tuturor problemelor de sănătate cauzate de o funcție perturbată a ei.  Este recomandată și în cazurile de trigliceride mărite, diabet, ateroscleroză, tensiune arterială mărită, tahicardie, cancer de colon, intoxicații alcoolice, otrăviri, tratamentul obezității, cure de slăbire. Administrarea cicorii stopează evoluția tumorilor și împiedică apariția metastazelor. Cicoarea are rezultate remarcabile și în ciroză, hepatită, colecistită, colită și artrită.

Extern, cicoarea este recomandată pentru bolile pielii și în special a eczemelor. Frunzele zdrobite de cicoare pot fi aplicate în zonele inflamate ale pielii, în caz de mâncărime și erupții cutanate, pe erupțiile cutanate cauzate de alergii alimentare la copii și pe ganglionii limfatici inflamați.

CAFEAUA DIN CICOARE 

Rădăcina prăjită și măcinată de cicoare este un veritabil înlocuitor de cafea, cunoscut încă din secolul al XVII-lea.  Folosirea ei la scară largă se datorează lui Napoleon Bonaparte. Împăratul francez prin hotărârea sa de nezdruncinat de a ataca puterea comercială și economică a Marii Britanii, a demarat Blocada Continentală, care interzicea accesul vaselor maritime ale Regatului Unit pe țărmurile Europei, blocând astfel toate piețele de desfacere a mărfurilor. Această criză a dus printre altele și la dispariția boabelor de cafea exotice și apariția cafelei din rădăcină de cicoare, sub denumirea de „Mocca faux” - cafea falsă. Astfel, cicoarea a început ascensiunea triumfătoare pe piață, iar distribuția cicoarei care înlocuia cafeaua a fost încurajată, chiar de către stat, deoarece nu mai era un produs de import. Boabele de cafea exotice deveniseră un lux foarte greu de dobândit și mult prea scump pentru popor. Astfel, datorită cicoarei, chiar și în gospodăriile țărănești și din clasa muncitoare, ziua începea cu o ceașcă sănătoasă de cafea. Astăzi, cafeaua de cicoare este consumată doar de cei care-i cunosc beneficiile miraculoase pentru sănătate.

Proprietăţile cafelei de cicoare sunt cele enumerate mai sus la BENEFICII, cu excepția specificațiilor pentru uzul extern. 

Găsim comercializată cafea din cicoare, care se fierbe ca o cafea normală sau cafea din cicoare varianta instant, care se pregătește ca un nes(cafe).

Se pot însă pregăti și acasă rădăcinile de cicoare în vederea obținerii minunatei cafele: se scot rădăcinile de cicoare din pământ ( se recomandă ca la început de toamnă să fie extrase), se spală bine și se lasă la zvântat. Se rup rădăcinile în bucăți și se coc la cuptor pe hârtie de copt până devin uscate și puțin rumenite sau se prăjesc într-o tigaie fără grăsime adaugată. După ce se răcesc, bucățile se râșnițează iar pulberea obținută se păstrează într-un borcan închis ermetic. Această cafea de cicoare se fierbe exact ca o cafea la ibric. Se poate folosi si la filtru de cafea. NU conține cofeină.  2-3 căni de cafea de cicoare pe zi sunt un adevărat elixir pentru sănătate.

CICOAREA ÎN BUCĂTĂRIE

Frunzele crude și delicate de cicoare, culese înainte ca planta să înflorească, se pot consuma sub formă de salată, la care se poate adăuga și frunze de păpădie, usturoi, lămâie şi ulei de măsline. Mai târziu, după ce planta face frumoasele flori albastre, frunzele se folosesc ca înlocuitor pentru spanac, în ciorbe și în sosuri. Dacă frunzele sunt prea amare, pot fi puse în apă timp de două ore - această procedură extrage o parte din substanțele amare. Rădăcina poate fi și gătită ca legumele, nu doar trasformată în cafea.  Florile de cicoare ( conțin mult fier) sunt un decor elegant și comestibil pentru torturi sau alte deserturi.

Pentru ceaiul de cicoare, peste o lingură de frunze uscate și bucăți de rădăcină se toarnă 250 ml de apă clocotită și se lasă la infuzat 15 minute. Apoi se strecoară și se poate consuma de 3 ori pe zi, înainte de masă și pentru efect aperitiv şi după masă și pentru efect digestiv.

Sucul proaspăt din frunze de cicoare are efect puternic vindecător asupra pancreasului bolnav. Se consumă jumătate de pahar înainte de masă.

CONTRAINDICAȚII

Alergie la cicoare. Nu se recomandă cicoarea copiilor până sub vârsta de 3 ani, gravidelor ( poate declanșa avort spontan) și mamelor care alăptează. Persoanele cu alergie la polenul de ambrozie, de mesteacăn și la plantele din familia margaretelor trebuie să evite consumul de cicoare. Se va folosi cu precauție de persoanele care suferă de gastrită și ulcer hiperacid.

Autor: Plante de leac

© 2018 - 2023. Toate drepturile rezervate.