Cătina

(Hippophae rhamnoides)

În Grecia Antică cu frunze de cătină erau hrăniți caii de curse. Chiar denumirea științifică a cătinei (Hippophae rhamnoides) amintește de asta,

Hippopahe înseamnând „cai strălucitori”. Există dovezi ale utilizării cătinei care datează din scrierile tibetane care aparțin anilor 618-907 î.Hr., originea cătinei fiind în Nepal. În Europa cătina a fost adusă de Alexandru cel Mare, care cunoștea proprietățile sale vindecătoare.

Remediile pe bază de cătină au fost folosite inițial pentru a trata bolile de piele și problemele digestive. Diverse părți ale plantei și fructele acesteia au fost de asemenea folosite pentru a reduce febra, a reduce inflamația internă și a trata răceala și tusea.

BENEFICII

Cătina conține peste 100 de substanțe bioactive, printre care vitamine (vitaminele C,A,D,E,F,K, vitaminele din complexul B -B1,B2,B6 , inclusiv vitamina B12 care în mod regulat se găsește doar în produsele de origine animală, provitamina A -alfa și beta caroten), componente minerale (calciu, fier, zinc, seleniu, cupru), antioxidanți puternici, 18 aminoacizi, flavonoide, acid malic , acid citric, taninuri, steroizi vegetali, pectine etc. care aduc beneficii prețioase organismului uman. Fructele de cătină nu își pierd proprietățile nici la temperaturi de minus 40 de grade, de aceea congelarea lor este o variantă ideală de păstrare. Acest lucru ajută și la culesul ei, deoarece pentru a putea îndepărta mai ușor boabele de pe ramuri (care se îndepărtează greu datorită spinilor), se pot tăia rămurele întregi care apoi se congelează iar ulterior boabele de cătină se vor scutura cu ușurință.

Cătina, datorită conținutului foarte mare de vitamina C, previne și ajută la tratarea răcelilor, virozelor, gripei. În funcție de soiul cătinei, conținutul de vitamina C poate varia între 200 și 900 mg la 100 g de pulpă, iar comparativ cu conținutul mediu de 50 de grame de vitamina C pe care le conține 100 g de lămăie, diferența este semnificativă.

Cătina fortifică sistemul imunitar, neutralizează radicalii liberi resposabili cu apariția bolilor în organism (mai multe despre antioxidanți și radicalii liberi am scris aici), îmbunătățește vederea, scade colesterolul, crește elasticitatea vaselor de sânge, este benefică pentru mușchiul inimii, reduce inflamația din organism, reduce semnificativ efectele menopauzei și previne bufeurile, la bărbați previne disfuncția erectilă, tratează problemele gastrointestinale și menține colonul sănătos, îmbunătățește circulația limfei, diminuează stresul, stimulează țesutul conjunctiv, crește capacitatea de concentrare, stimulează metabolismul, reduce stările de oboseală, reface organismul după boală, este tonic general și un bun energizant (în Japonia din cătină se fac băuturi energizante pentru sportivi).

ULEIUL obținut din sâmburii (semințele) de culoare închisă care se găsesc în cătină, conține acizi grași de tip Omega, care au un efect extrem de benefic și extern, asupra pielii și a părului. Acest ulei are proprietăți antibacteriene, regenerează și vindecă țesuturile deteriorate ale pielii, fiind recomandat inclusiv în cazul eczemelor și a erupțiilor cutanate de scutec la copiii mici. Uleiul de cătină oferă și protecție împotriva razelor ultraviolete UVA și UVB, având un SPF de aproximativ 10. Acest ulei hidratează pielea uscată foarte bine și vindecă în timp iritația și descuamarea. De asemnea este un remediu bun folosit în masajul pentru vergeturi. Uleiul de cătină este benefic chiar și tenului gras, deoarece reglează producția de sebum. Datorită conținutului bogat în coenzima Q10, uleiul de cătină este folosit și în cosmetică, în componența cremelor antirid.

CĂTINA ÎN BUCĂTĂRIE

Fructele de cătină se pot consuma ca atare, în amestec cu miere, în infuzii (ceai), în dressinguri pentru salate, în supe - creme, în dulcețuri, gemuri, siropuri, ca decor pentru torturi etc. Eu fac un nectar de cătină extraordinar de bun și foarte simplu de făcut, care nu este pasteurizat ca cel din comerț. Puteți urmări rețeta și cantitățile pentru consum, mai jos:

CONTRAINDICAȚII

Intoleranță la cătină. Nu se recomandă în pancreatită acută. Datorită faptului că fructele de cătină încetinesc coagularea sângelui, consumul lor nu se recomandă concomitent cu administrarea medicamentelor anticoagulante și anti-plachetare. Din același motiv consumul de cătină trebuie oprit cu cel puțin 2 săptămâni înainte de o intervenție chirurgicală. În caz de sarcină și diabet zaharat se consultă medicul specialist înainte de consum.

Autor: Plante de leac